Aş privi, din zori în zori


Aş privi, din zori în zori
Toate văile cu flori;
Aş privi şi-aş strânge-n piept
Tot ce-i tainic şi-nţelept.

Tot noianul zorilor,
Tot focul bujorilor,
Tot parfumul crinilor
Din umbra grădinilor;
Tot seninul zărilor,
Tot argintul mărilor,
Toată slava stelelor,
Stelelor, stelelor
Ce dau farmec nopţilor.

Şi când vine-o iarnă grea,
Troienind cărarea mea,
Lângă Domnul am, şi-atunci,
Tot ce-i mai frumos prin lunci.

Dar când Domnul va veni
Şi în ochi mă va privi,
Nu voi mai vedea atunci
Nici păduri, nici văi, nici lunci,

Nici noianul zorilor,
Nici focul bujorilor,
Nici parfumul crinilor
Din umbra grădinilor.
Nici seninul zărilor,
Nici argintul mărilor
Şi nici stelele de sus…
Mai de sus, mai de sus,
Numai Faţa lui Isus!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: