Dacă bate vântul peste-a mea grădină,
E doar ca s-o facă mai de roade plină.
Niciun pom să-mi poarte numai frunze goale,
Ci să-mpartă hrana celor de pe cale.
Dacă bate vântul tare,tot mai tare,
Peste-a mele straturi cu albi crini in floare,
E doar ca mireasma lor mai plin s-o poarte,
Peste-a lumii laturi şi tot mai departe.
Dacă bate vântul fără contenire,
Marea-nvolburând-o mai cu îndârjire,
E doar să-mi împingă barca spre-nainte
Înspre portul veşnic al odihnei sfinte.
Căci Isuse, Doamne,Tu Stăpân a toate,
Tu ce-mi ţii viata,ştii ce i se poate;
Tu ingădui vântul numai pentru bine,
Dulcea Ta iubire e mereu cu mine.
Lasă un răspuns