Fie-ne inima plină
De laudă, mulţumire;
Caci ai Sai fii ne numeşte,
Înduratul Părinte.
Cu dragoste, cu dragoste,
Către Isus să mergem,
Că viaţa ne-a fi veselie,
Cu dragoste-nainte!
Părintele cu mâna Sa
Ne-a păzit şi ne-a purta,
Cu-ndurare dăruieşte
Tărie-n inimă.
De El când ne-om depărta,
Noaptea iar ne-a-nconjura;
Nu ne-a fi calea singură,
Şi nu ne-om mai bucura.
Dar cei drepţi toţi cum înfloresc,
Pe cale sunt desfătaţi,
Să-i servim dar cu toţi lui Isus,
De păcat fiind scăpaţi.
Lasă un răspuns