Stâncă-n pustie, de furtuni păzeşti


Stâncă-n pustie, de furtuni păzeşti,
În umbra Ta pe min’ mă ocroteşti.
La tine eu bun refugiu găsii,
Inima mea se ve adăposti.

Sufletul meu găsi
Scut chiar în vijelii,
(:Stâncă-n pustie:)
Stâncă-n pustie,
Eu la tine alerg!

Stâncă-n pustie, tu astru divin,
Mântuitorul la Tine vin;
Doar ocrotirea Ta mă ferici,
Inima mea se va adăposti.

Stâncă-n pustie, când sunt ostenit,
La Tine vin şi sunt odihnit.
Chinul meu doar Tu îl vei nimici,
Inima mea se va adăposti.

Stâncă-n pustie, Isuse bogat,
Iubirea Ta nicăieri n-am aflat.
De Tine cine mă va despărţi?
Inima mea se va adăposti.

Un răspuns to “Stâncă-n pustie, de furtuni păzeşti”

  1. Doru Motz Says:

    Astăzi Dumnezeu m-a trezit cu această cântare divină – un dar nepreţuit pentru ziua întreagă – Stâncă-n pustie, tu astru divin!

    Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: