Un călător se cobora

Un călător se cobora

Spre Ierihon, pe drum grăbit

Ducând cu el averea sa

Cu oameni răi s-a întâlnit.

Trecând pădurea de măslini

L-au întâlnit nişte străini

Ei l-au bătut, l-au dezbrăcat

: / Şi-aproape mort ei l-au lăsat. / :

Trecând pe-acolo un levit

Pe-acelaşi drum, întâmplător

Spre cel căzut el a privit

Indiferent, nepăsător.

Trecând la fel şi un preot

Şi el privi şi-atâta tot

La cel căzut şi dezbrăcat

: / Să moară jos el l-a lăsat. / :

Dar pe sub ramuri de măslin

Pe-acelaşi drum se cobora

Un călător cu-al său asin

: / Samaritean el se numea. / :

Şi când privi la cel sărman

Acel milos samaritean

El s-a oprit, l-a ridcat

: / Şi rănile i le-a legat. / :

Şi-atunci pe drumul cel pustiu

Până la han, pân´ la hangiu

Pe spate la asin l-a pus

Şi-n casă pe căzut l-a dus.

Şi pentru el a cheltuit

Hangiului el a plătit

Samariteanul cel milor

: / Era Isus, Isus Cristos. / :

Poveste-aceasta e şi-a ta

Şi tu ai fost căzut aşa

Şi-atâţi leviţi, şi-atâţi preoţi

Trecut-au iar nepăsători.

Dar bunul tău samaritean

El te-a adus din nou la han

Şi rănile ţi le-a legat

: / Şi de păcate te-a iertat. / :

Trecând pădurea de stejari

Tu, frate, fii atent mereu

Căci calea-i plină de tâlhari

Ce urmăresc sufletul tău.

În jos să nu priveşti nicicând

Chiar dacă urci spre Cer plângând

Tu mergi cu crucea până sus

: / Aşa cum mers-a şi Isus. / :